Redresare Economică
Previziunile macroeconomice sistematice şi analizele privind finanţele publice, starea de convergenţă şi pieţele financiare ale UE descriu perspectivele economiilor statelor membre UE, ale zonei euro şi ale Uniunii Europene în ansamblu.
Politica economică este orientată spre creştere constantă şi spre crearea de noi locuri de muncă în UE. Propunându-şi stabilizarea economiei pe termen scurt şi accentuarea creşterii potenţiale pe termen mediu, ea abordează diferite alte aspecte reprezentând provocări pe termen lung, precum îmbătrânirea populaţiei şi globalizarea.
Politicile economice sunt sugerate şi puse în aplicare atât la nivel naţional, cât şi la nivel european. Într-adevăr, politica economică constituie, în primul rând, o responsabilitate asumată la nivel naţional, chiar dacă tratatul afirmă că ar trebui considerată „o chestiune de interes comun” şi coordonată în cadrul Consiliului. Un grup de state membre au dus integrarea economică şi mai departe prin adoptarea monedei unice, care este folosită în prezent de mai mult de jumătate dintre cetăţenii UE.
Coordonarea politicilor economice se realizează prin monitorizarea evoluţiilor economice din fiecare stat membru şi din UE, pe baza diferitelor rapoarte elaborate de DG ECFIN ( Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare) în numele Comisiei. Această supraveghere multilaterală presupune verificarea alinierii politicilor economice la foaia de parcurs a UE pentru creştere economică şi locuri de muncă din aşa-numitul „Pachet de orientări integrate”.
Politicile economice sunt sugerate şi puse în aplicare atât la nivel naţional, cât şi la nivel european. Într-adevăr, politica economică constituie, în primul rând, o responsabilitate asumată la nivel naţional, chiar dacă tratatul afirmă că ar trebui considerată „o chestiune de interes comun” şi coordonată în cadrul Consiliului. Un grup de state membre au dus integrarea economică şi mai departe prin adoptarea monedei unice, care este folosită în prezent de mai mult de jumătate dintre cetăţenii UE.
Coordonarea politicilor economice se realizează prin monitorizarea evoluţiilor economice din fiecare stat membru şi din UE, pe baza diferitelor rapoarte elaborate de DG ECFIN ( Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare) în numele Comisiei. Această supraveghere multilaterală presupune verificarea alinierii politicilor economice la foaia de parcurs a UE pentru creştere economică şi locuri de muncă din aşa-numitul „Pachet de orientări integrate”.
PACTUL DE STABILITATE ȘI CREȘTERE
Pactul de stabilitate şi creştere (PSC) este un cadru de reglementare pentru coordonarea politicilor fiscale naţionale în cadrul uniunii economice şi monetare (UEM). Pactul a fost creat pentru a veghea la stabilitatea finanţelor publice, o cerinţă importantă pentru buna funcţionare a UEM. Pactul cuprinde o componentă preventivă şi o componentă corectivă.
Programele de stabilitate şi de convergenţă
Programele de stabilitate şi de convergenţă sunt elaborate de statele membre pentru a-şi prezenta strategia bugetară pe termen mediu.
În conformitate cu dispoziţiile componentei preventive a Pactului de stabilitate şi creştere (PSC), statele membre din zona euro elaborează anual programe de stabilitate, iar statele membre care nu fac parte din zona euro elaborează programe de convergenţă pe care le prezintă Comisiei şi Consiliului, de obicei până la data de 1 decembrie. Scopul este acela de a asigura o disciplină bugetară mai riguroasă prin supravegherea şi coordonarea politicilor bugetare în interiorul zonei euro şi în UE în general.
Mecanismul de avertizare timpurie şi recomandările de politică economică
Este componenta preventivă a Pactului de stabilitate şi creştere, si include două elemente proactive pentru evitarea apariţiei de deficite excesive într-un stadiu precoce.
Recomandarea timpurie
Ca un alt element proactiv, Comisia poate face recomandări timpurii, atunci când este cazul, pentru a sfătui un stat membru să respecte obligaţiile PSC, poate adresa inclusiv invitaţii politice cu ocazia examinării programelor de stabilitate şi de convergenţă.
Bugetul pe 2011 si planurile de redresare economică
UN BUGET PENTRU O CREȘTERE ECONOMICĂ DURABILĂ
În prezent, fondurile structurale și Fondul de coeziune sunt într-o fază de implementare activă pe teren. Cu toate că angajamentele pentru proiecte noi cresc cu 3,2%, creditele de plată pentru proiectele în curs cresc cu 16,9%, depășind valoarea de 42,5 miliarde euro. Se așteaptă ca această creștere a plăților să contribuie în termeni reali la stimularea necesară a economiilor naționale, promovând, în acelasi timp, ajustarea structurală necesară trecerii la modelul de creștere economică durabilă definit de UE în strategia pentru creștere și locuri de muncă, adoptată recent.
Executarea Planului european de redresare economică va contribui cu peste 1 miliard euro la finanțarea implementării proiectelor energetice convenite în 2009 și care au debutat în 2010 în domeniul captării și al stocării carbonului, energiei eoliene offshore și infrastructurii energetice.
În mod similar, suma de aproximativ 500 de milioane euro va finanța proiectele IT convenite privind banda largă în zonele rurale.
Proiectul de buget 2011 prevede, de asemenea, creșterea investitiilor consacrate cercetarii, dezvoltarii si inovarii, infrastructurii si capitalului uman. Suma alocata celui de al 7-lea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică va crește cu 13,8%, atingand 8,6 miliarde euro; nu s-a investit niciodata atat de mult in acest program. Doar cercetarea și dezvoltarea nu pot impulsiona redresarea economică: rețelele transeuropene de transport și energie vor beneficia de 1,3 miliarde euro (o crestere de 16,8%), în timp ce Programul pentru competitivitate și inovare (PCI) va primi cu 4,4% mai multe fonduri in comparație cu 2010 (549 de milioane euro).
Acesta este primul buget elaborat în conformitate cu Tratatul de la Lisabona”, a precizat responsabilul financiar si bugetar, membru al Comisiei Europene. Principalele doua diferențe sunt următoarele: în primul rand, intreaga procedură este mult mai rapidă decât până în prezent, având în vedere că acum există o singură lectură în Parlamentul European, față de două în trecut. În al doilea rând, Consiliul și Parlamentul dețin, pentru prima oară, competențe egale în ceea ce privește adoptarea bugetului. Aceasta presupune, mai mult ca oricand, consolidarea cooperării dintre cele trei instituții ale UE implicate în acest proces.”
Consiliul își va face publică poziția cu privire la proiectul de buget in iunie, iar Parlamentul European, în octombrie. În cazul unui dezacord între cele doua instituții, Comisia Europeana va iniția o procedură de conciliere de 21 de zile, asumându-și rolul de mediator imparțial.
